Vitiligo: ce este, cum se diagnostichează și se tratează

Vitiligo este o boală de piele care se vede ca pete albe, bine delimitate. Nu doare, nu se transmite și nu este o boală gravă pentru organism, dar poate afecta mult felul în care te simți. Un diagnostic corect și un plan făcut împreună cu dermatologul te ajută să știi la ce să te aștepți.

Ce este vitiligo și de ce apare?

Vitiligo este o boală autoimună a pielii, în care melanocitele, celulele care produc pigmentul, sunt distruse sau nu mai funcționează. Sistemul imunitar atacă propriile celule. Zonele afectate rămân fără pigment și devin alb-lăptoase.

Cauza exactă nu este pe deplin cunoscută. Intervin predispoziția genetică și, uneori, factori declanșatori ca stresul sau arsurile solare. Vitiligo poate apărea la orice vârstă și este mai ușor de observat la pielea mai închisă la culoare. Apare mai des la persoanele cu alte boli autoimune, de exemplu tiroidiene.

• nu este contagios, nu îl poți lua de la altcineva
• evoluția e imprevizibilă: petele pot rămâne stabile, se pot extinde sau se pot modifica în timp
• poate afecta și părul, care devine alb în zona petelor

Mulți oameni se întreabă dacă au făcut ceva greșit. Răspunsul este nu: nu ai provocat boala prin alimentație sau prin igienă și nu o poți transmite. Faptul că seamănă uneori cu alte afecțiuni frecvente ale pielii, ca pitiriazisul alb sau micozele, este motivul pentru care contează examinarea de către un medic.

Cum arată vitiligo și cum se diagnostichează?

Petele de vitiligo apar frecvent pe față, mâini, coate, genunchi, în jurul ochilor și gurii sau în pliuri. De multe ori sunt simetrice, adică pe ambele părți ale corpului. Forma segmentară, mai rară, apare de obicei mai devreme și se limitează la o zonă.

Diagnosticul îl pune dermatologul la consultație. Lampa Wood, o lumină specială, scoate în evidență zonele fără pigment, iar dermatoscopia permite examinarea atentă a pielii și a părului. Medicul poate cere și analize, de exemplu pentru tiroidă, ca să caute afecțiuni asociate.

La prima vizită, medicul fotografiază petele, ca să poată compara evoluția la controale. Îți va cere și istoricul familial, deoarece vitiligo și bolile autoimune apar uneori în aceeași familie.

Nu încerca să te tratezi singur cu creme cu steroizi luate fără rețetă sau cu remedii găsite online. Folosite greșit, ele pot subția pielea sau pot întârzia un diagnostic corect.

Ce opțiuni de tratament există pentru vitiligo?

Tratamentul vitiligo nu are o variantă care să funcționeze la toată lumea, iar răspunsul diferă de la un pacient la altul. Scopul este oprirea extinderii bolii și, la unele persoane, revenirea parțială a pigmentului. Răspunsul poate fi lent și incomplet, iar rezultatul nu se poate promite.

• creme cu corticosteroizi, pentru petele noi și mici, cu durată limitată, deoarece pot subția pielea
• inhibitori topici de calcineurină, o variantă fără steroizi, folosită des pe față și pe zonele sensibile
• fototerapia UVB cu bandă îngustă, cu ședințe de mai multe ori pe săptămână, sub supraveghere medicală, pentru forme mai întinse
• opțiuni mai noi, ca medicamentele din clasa inhibitorilor JAK, care se discută cu medicul în funcție de caz și disponibilitate

Fototerapia și medicamentele pot avea efecte adverse, de la roșeață și uscăciune la arsuri, iar unele tratamente au contraindicații. De aceea alegerea se face la consultație, după examinare.

Tratamentul cere răbdare: de regulă, durează luni de utilizare constantă ca să se vadă o schimbare, dacă aceasta apare. Zonele de pe față răspund adesea mai bine decât cele de pe mâini și picioare. Pe lângă tratament, cosmeticele de camuflaj pot fi o soluție pentru cine dorește să acopere petele.

Cum te protejezi de soare și cum faci față impactului emoțional?

Pielea afectată de vitiligo nu are protecție naturală împotriva soarelui și se arde ușor. Folosește zilnic o cremă cu protecție solară cu spectru larg, SPF 30 sau mai mare, și evită expunerea intensă. Protecția scade și contrastul dintre pielea bronzată și petele albe.

Vitiligo poate afecta stima de sine, mai ales când petele sunt pe față sau pe mâini. Dacă te simți afectat, vorbește cu medicul și, la nevoie, cu un psiholog. Contează și grupurile de sprijin.

Fii atent și la traumatismele repetate ale pielii, ca frecarea, arsurile sau tatuajele pe zone predispuse, pentru că la unii pacienți petele apar chiar pe locul leziunii. Nu e o regulă la toată lumea, dar merită discutat cu medicul.